Chasing stills

Asa un clip de incalzire pentru ce va fi anul asta… a se viziona in ful screen, 1080 hd si in liniste sa prindeti sonorul, altfel pierdeti toata magia.

De incalzire spun din motive obiective printre care faptul ca materialul video a fost de test atat pentru camera cat si pentru cameraman iar timelapsurile trase de subsemnatul au fost gresite (dupa cum bine stie Cumatrul din dezaprobarea pe care mi-am manifestat-o vazand fotografiile pe monitor). Asa ca aici a iesit cat s-a putut, mai incolo, odata ce intru in ritm eventual mai primesc si ceva echipament ce imi lipseste (sa va ard eu pe voi astia cu d7000 sau ff-uri) o sa scot de un catralion de ori mai frumos.

Chiar si asa insa, trebuie sa recunosc ca e absolut magnific.

Sila

Poate ca ar trebui sa nu mai vad, gandesc, scriu nimic despre ce se intampla in tara asta.

O revolta ridicola din atat de multe puncte de vedere incat ti-e greu sa nu o treci la manifestari schizofrenice. Fiecare striga altceva, de la penibilii cu rosia montana, la penibilii cu catei comunitari, la penibilii cu acta, la penibilii cu fotbalul, la retarzii mascati care vin ca la bungee jumping sa-si verse adrenalina pe vreo masina nevinovata sau sa fure gsm-uri. Continue reading

Adevaratul iad alb – part I

Vai de pacatele mele, ca multe trebuie sa fi facut, sa ajung acolo inainte sa crap. Cand am auzit stirile despre cateva zeci de masini intepenite in vreo trei patru locuri, prezentate sub o lumina demna de o tragedie istorica (gen Katrina sau ce-au patit japonezii), am strambat scurt din nas (ei acu’tre sa recunosc ca e greu sa strambi scurt din nasul meu, e cam cum ai incerca sa spargi o nuca cu picamerul) si m-am infofolit bine mersi la caldurica. Continue reading

Nici tepe nu se mai dau ca altadata

teapa combustibil.com

Ne tampim.

Ca peste tot vad absolventi de liceu care nu stiu sa scrie si sa vorbeasca, e una.

Ca peste tot vad studenti care nu stiu sa lege doua idei una de alta, e alta.

Ca marea majoritate a celor care ne conduc sunt alesi parca pe spranceana sa fie cat mai incompetenti, manipulabili, nulitati bune de folosit ca rotite intr-un sistem de umflat buzunarele, e tot una. Continue reading

And so it begins

by le maitre

Nu stiu daca va dati seama la dimensiunea asta a fotografiei, dar in dreapta apare si o silueta umanoida, in speta a mea. Pozitia subsemnatului pe crestele muntilor, incercand sa suprinda peisaje si cadre care de care mai fascinante va fi extrem de des intalnita anul acesta.

In plan sunt doua documentare serioase, de o calitate care sa rivalizeze cu NG-ul (adica sa sara peste ce da discovery), unul despre Bucovina (Time flows different) si unul despre     cautarea si “sufletul” unei imagini (Behind the photo). Continue reading

Acareturi pregatitoare

Anul care abia a inceput e plin de promisiuni penru mine, toate legate de posibilitatea de a lucra la ceva deosebit, de a vedea si surprinde lucruri de o frumusete aparte si de a le combina asa cum mi se pare mie cuvenit.

Bineinteles pentru asa o lucratura maiastra trebuie aranjate niscaiva chestiuni pregatitoare, atat legate de mine cat si de lucrurile trebuincioase. Saptamana trecuta am dedicat-o chestiutelor minore, menite sa imi faca viata mai usoara cand lucrez in interior. Continue reading

Ma kindle

Kindle-ul asta este cea mai minunata minunatie, il am deja de peste o saptamana si tot nu ma pot opri din zambit de fiecara data cand il vad. Ca sa fie tacamul complet e si foarte accesibil mai ales daca te gandesti ca poti baga in el o librarie de universitate (l-am luat cu vreo 600 lei, dar exista variante mai ieftine).

Pentru oldscholii care nu stie ce face, kindle-ul e o biblioteca. Are un ecran care imita perfect luminozitatea si imaginea hartiei ( la ani lumina de modul suparator in care orice fel de display de pc, laptop sau tableta, o face), o memorie capabila sa tina mii de carti, conexiune wireless si cablu usb prin care se incarca si cu power si cu texte, multe texte, cartulii pe alese si in ce limba vrei matale. Continue reading

De sarbatori

O sa avem multe de povestit si mai multe de vazut despre si din proiectul care imi va ocupa anul urmator si care a devenit pe final de an aproape o certitudine. Pina atunci insa va servesc niste fotografii la cald (sper ca observati ironia deosebit de fina) facute zilele astea in niste aventuri pe care abia astept sa vi le povestesc.

Continue reading

M-am saturat pana in gat de Rosia Montana

Iar motivul nu este altul decat penibilul ambelor tabere, devenit un fel de constanta a oricarei confruntari purtate in media si in opinia publica.

Punctez asa lejer:

tabara pro – reclamele astea de ruleaza pe televizor sunt atat de penibile incat ma fac sa vomit pe interior; stiu ca sunt facute asa incat marea masa sa rezoneze cu situtia crunta a celor trei suflete din catun, unu care vrea sa se faca inginer da’ nu poate ca nu i se deschide mina in gospodarie, altu’ care are pensiune da nu-i merge si moare de foame, altu care mai are putin pana expira dar se gandeste la floarea tineretului care culege capsuni pe afara in loc sa scoata minereu ca belferu in conditii mult mai luxoase…

- ca tehnica de exploatare e super sigura si ca un fond sanatos e pus deoparte pentru reabilitarea zonei, daaaaaaaa de aia fondul de garantare nu a fost bagat la inaintare de atata vreme si sigur ca odata terminata exploatarea respectul fata de legile si prestigiul acestei tari ar face investitorii sa arunce miliarde in a face zona mai naturala decat era.

tabara contra – tin sa precizez ca in general mi se par penibili fanaticii ong-isti ( persoanele care odata puse pe o directie, spomsorizate pentru o cauza ajung sa spumege, sa blesteme, sa creada cu fiecare celula in cauza aia, fara nici o urma de obiectivitate);

- turism/ deci da, tacanitii de care vorbeam mai sus se duc odata pe an acolo, trag un festival din ala hipsterist cu pet-uri si cutii de bere peste tot, umflandu-se in pene cam cat de mult au facut ei pentru zona aia si apoi pleaca, ferm convinsi ca au demonstrat despre potentialul turistic al zonei. Continue reading